Cand dupa mai bine de 20 de ani, exact ca in celebra carte, limba ascutita si mucalitii se reintorc in sanul poporului roman,Bula este inlocuit cu unul mai tanar care sa poata duce in spate o intrega istorie soptita pe la colturi, macar nu se va mai sopti , ci se vorbi in plina strada,inevitabil apare si intrebarea: "de comunism am scapat, de democratie cand vom scapa?"
Continuarea e de prisos....
joi, 27 ianuarie 2011
miercuri, 26 ianuarie 2011
Noroc mare , mon cher
Cand cafeaua bolboroseste fericita anuntand ca in secunda urmatoare va da pe afara de atat exuberanta, cand cuptorul scoate fum ..pe nas, cand cainele vrea afara si tine neaparat sa iti arate asta prin sarituri cat mai inalte ,telefonul suna, logic, alt moment mai potrivit chiar nu exista, copilul adormit vrea sa ii repari trenul ,fierul de calcat stii sigur ca e in priza dar nu si daca e in suport sau pe masa :P deci fumul poate totusi nu e de la cuptor :P... mai exista o speranta ca ai fi o gospodina buna :P , cand stii ca esti in intarziere si alergi disperat din colt in colt , nestiind de unde sa incepi si unde sa termini...ce poate fi mai minunat decat o secunda de calm ?
De ce are ai nevoie pentru a asterne peste toate un val de liniste ancestrala ? Exact! Un gram de noroc
Cum probabil nu ai obiceiul sa pocnesti din bagheta si nici sa sa misti nasul stanga -dreapta, sus-jos,cum poti produce un gram de noroc , acum, aici, in secunda asta , desi nu-i cu supararea daca vine mai tarziu?
Nimic mai simplu, rastorni un borcan , preferabil gol. Un borcan respectabil si profesionist ce-si cunoaste meseria si se va sparge in bucatele mici mici care vor ajunge in locuri in care nici gandul nu s-a gandit sa ajunga.
Ei , s-a spart ghinionul , tine-te bine ca da navala norocul. Mare noroc, mon cher, noroc ca esti descult si matura ..mai incolo, o campie de cioburi ne desparte :)
De ce are ai nevoie pentru a asterne peste toate un val de liniste ancestrala ? Exact! Un gram de noroc
Cum probabil nu ai obiceiul sa pocnesti din bagheta si nici sa sa misti nasul stanga -dreapta, sus-jos,cum poti produce un gram de noroc , acum, aici, in secunda asta , desi nu-i cu supararea daca vine mai tarziu?
Nimic mai simplu, rastorni un borcan , preferabil gol. Un borcan respectabil si profesionist ce-si cunoaste meseria si se va sparge in bucatele mici mici care vor ajunge in locuri in care nici gandul nu s-a gandit sa ajunga.
Ei , s-a spart ghinionul , tine-te bine ca da navala norocul. Mare noroc, mon cher, noroc ca esti descult si matura ..mai incolo, o campie de cioburi ne desparte :)
vineri, 21 ianuarie 2011
Revelatia zilei
Ca tot omul muncitor, fost copil adapat la izvoarele populare nesecate , band cu ciutura intelepciunea populara transmisa din mosi-stramosi pe cale orala,ma prezint in vremea asta avand un serios bagaj de "cunostiinte", dintre care unele cu intelesuri inca nepatrunse.
Si uite asa intr-o frumoasa zi de primavara a anului 2011 dupa zeci de ani de viata, omul modern in persoana mea descopera marile secrete universale, podoabe de nepretuit ale zestrei nationale intr-un cantecel banal.Tare bine camuflata actiunea. Cantecelul, pe care sigur toti il stim, doar ne-am adapat la aceleasi izvoare :"puta goala/ te bagam, in oala..."
Nu, nu bipaie nimic ,nici macar clopotelul super pudic crescut "la maici" nu cenzureaza.
Revenind la analiza pe text.Mereu am considerat oala ca fiind o cratita, canibalismul nu l-am inteles, asa ca mereu legatura a fost la...Craiova .
Pana azi , cand soarele arzator ce batea perpendicular pe teasta-mi frumos acoperita de par...da mai am si chiar destul :P a deschis seiful cunoasterii..
Dintr-o data cantecelul fara forma si fond a devenit atata de expresiv, oala a devenit o olita si cantecelul a devenit indemnul unei mame universale catre copilul universal ,de a creste , a renunta la scutece si a intrat in randul copiilor "mititei" cum spune strumful meu.
Puerila descoperire ?!? Nem !! Intr-un final si Scufita rosie e la origini "ziarul universal" transmis oral din generatie in generatie, cu invataturile de rigoare in ceea ce priveste pericolele din padure ,mai ales pentru domnite tinere, iar incriminatul autor chiar nu e un oricare, ca doar vorbim de Esop.
Si uite asa intr-o frumoasa zi de primavara a anului 2011 dupa zeci de ani de viata, omul modern in persoana mea descopera marile secrete universale, podoabe de nepretuit ale zestrei nationale intr-un cantecel banal.Tare bine camuflata actiunea. Cantecelul, pe care sigur toti il stim, doar ne-am adapat la aceleasi izvoare :"puta goala/ te bagam, in oala..."
Nu, nu bipaie nimic ,nici macar clopotelul super pudic crescut "la maici" nu cenzureaza.
Revenind la analiza pe text.Mereu am considerat oala ca fiind o cratita, canibalismul nu l-am inteles, asa ca mereu legatura a fost la...Craiova .
Pana azi , cand soarele arzator ce batea perpendicular pe teasta-mi frumos acoperita de par...da mai am si chiar destul :P a deschis seiful cunoasterii..
Dintr-o data cantecelul fara forma si fond a devenit atata de expresiv, oala a devenit o olita si cantecelul a devenit indemnul unei mame universale catre copilul universal ,de a creste , a renunta la scutece si a intrat in randul copiilor "mititei" cum spune strumful meu.
Puerila descoperire ?!? Nem !! Intr-un final si Scufita rosie e la origini "ziarul universal" transmis oral din generatie in generatie, cu invataturile de rigoare in ceea ce priveste pericolele din padure ,mai ales pentru domnite tinere, iar incriminatul autor chiar nu e un oricare, ca doar vorbim de Esop.
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Paradoxul societatii pupincuriste
Intr-o lume moderna si civilizata, paradoxurile probabil le intalnim la orice pas. Probabil supravietuirea intr-o lume pupincurista fara a fi pupincurist e un paradox.
Ei si cand nu esti pupincurist si nici "dulceag" si nici peria nu o ai la tine , cu ce paradox te poti intalni intr-o lume, ca cea in care traim?
Uimitor dar o parerea bine argumentata daca va contrazice o alta, atunci exista un risc foarte mare ca acea parere sa deranjeze , sa supere priviri gingase si sa raneasca suflete neprihnaite, nu ale participantilor la discutie ci dimpotriva a bagatorilor de seama de pe margini.
Ei nu acelasi lucru se intampla acelorasi priviri gingase si suflete neprihanite cand sunt puse in faza unui liste lungi de injurii si atacuri la persoana. Paradoxal dar asta nu deranjeaza, asta chiar place.
Incurcata e gandirea umana cand exista dar cand nu exista... e si mai incurcata :)
Ei si cand nu esti pupincurist si nici "dulceag" si nici peria nu o ai la tine , cu ce paradox te poti intalni intr-o lume, ca cea in care traim?
Uimitor dar o parerea bine argumentata daca va contrazice o alta, atunci exista un risc foarte mare ca acea parere sa deranjeze , sa supere priviri gingase si sa raneasca suflete neprihnaite, nu ale participantilor la discutie ci dimpotriva a bagatorilor de seama de pe margini.
Ei nu acelasi lucru se intampla acelorasi priviri gingase si suflete neprihanite cand sunt puse in faza unui liste lungi de injurii si atacuri la persoana. Paradoxal dar asta nu deranjeaza, asta chiar place.
Incurcata e gandirea umana cand exista dar cand nu exista... e si mai incurcata :)
miercuri, 12 ianuarie 2011
Evanghelia dupa Isus - Jose Saramago
Am citit cartea, pe de-o parte ca imi place scriitorul, pe de alta parta impinsa de la spate de curiozitatea lucrului interzis.M-a intigat faptul ca a fost atat de criticata, ca a fost interzisa in unele tari , ca a nascut atatea talk-show-uri, atatea controverse,ca s-au folosit cuvinte dure la adresa ei .
Nu mi-am propus sa fiu criticul literar, imi cunosc limitele, ci vreau sa ajung pur si simplu la "problema mea existentiala". Intr-o lume in care credinta se simte, vine din strafundul sufletului si acolo ar trebui sa ramana oricate "ispite" ar incerca-o , de ce biserica e impotriva cartii?
O carte ca oricare alta, daca omul isi pune intrebari..mai studiaza, mai sapa si apoi brusc devine mai laic cu nuante atee asta e, inseamana ca nu a fost sa fie.
De ce intr-o relatie daca el sau ea pleca cu altul sau alta apare mereu fraza celebra" nu era pentru tine, nu era jumatatea ,completarea ta".
De ce cand e vorba de religie nu se poate accepta asta: da e o religie care ti-a fost aleasa de parinti, pe care ai fost invatat sa o accepti fara sa intrebi, ale carei practici religioase ti-au fost prezentatea de cand erai mic asa ca mare fiind faceau parte din tine si nu te-ai intreabat niciodata cand au venit ,de unde si de ce.Poate traind in mijlocul unei lumi religioase niciodata nu ti-ai pus problema "inotului contra curentului"
Acum cand iti este interzisa citirea unei carti poate nu vei mai accepta sa te supui iar celebrului "crede si nu cerceta" ,poate te vei intreba , sau poate mai rau, te vei indoi.
Si daca te indoiesti ce? S-a pierdut o oaia, las ca vine alta, poate mai credula si fara asa multe intrebari.
Sau poate in spatele acestui act de a interzice, e doar teama de a pierde puterea, teama de a scapa printre degete atata putere stapanita de atata amar de vreme.
Sau poate altceva....
Nu mi-am propus sa fiu criticul literar, imi cunosc limitele, ci vreau sa ajung pur si simplu la "problema mea existentiala". Intr-o lume in care credinta se simte, vine din strafundul sufletului si acolo ar trebui sa ramana oricate "ispite" ar incerca-o , de ce biserica e impotriva cartii?
O carte ca oricare alta, daca omul isi pune intrebari..mai studiaza, mai sapa si apoi brusc devine mai laic cu nuante atee asta e, inseamana ca nu a fost sa fie.
De ce intr-o relatie daca el sau ea pleca cu altul sau alta apare mereu fraza celebra" nu era pentru tine, nu era jumatatea ,completarea ta".
De ce cand e vorba de religie nu se poate accepta asta: da e o religie care ti-a fost aleasa de parinti, pe care ai fost invatat sa o accepti fara sa intrebi, ale carei practici religioase ti-au fost prezentatea de cand erai mic asa ca mare fiind faceau parte din tine si nu te-ai intreabat niciodata cand au venit ,de unde si de ce.Poate traind in mijlocul unei lumi religioase niciodata nu ti-ai pus problema "inotului contra curentului"
Acum cand iti este interzisa citirea unei carti poate nu vei mai accepta sa te supui iar celebrului "crede si nu cerceta" ,poate te vei intreba , sau poate mai rau, te vei indoi.
Si daca te indoiesti ce? S-a pierdut o oaia, las ca vine alta, poate mai credula si fara asa multe intrebari.
Sau poate in spatele acestui act de a interzice, e doar teama de a pierde puterea, teama de a scapa printre degete atata putere stapanita de atata amar de vreme.
Sau poate altceva....
miercuri, 5 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)