Povestile copilariei, povestile cu zmei si zane, zgripturoaice si balauri coloreaza copilaria miliadelor de copii , toti le stim, toti le-am ascultat cu sufletul la gura . Daca dam valul de mister si basm la o parte si privim povestea cu ochi adulti acriti de lumea asta vom regasi in ea persoanjele lumii reale, viata noastra ar spune unul altul.
Apropos, mama zmeului e vreo aluzie subtila la soacra? Daca zmeul nu e asa rau , ba dimpotriva e un om muncitor , are incredere in fata furata ca doar o lasa singura acasa si el pleaca hat departe , muma-sa cand apare , taie si spanzura fara drept de apel.
General vorbind despre povesti mereu exista o tabara pozitiva si una negativa,ca asa am invata la ora de romana. Desfasurarea actiunii uneori e tare incurcata, dar pana la urma tot la happy-end ajungem. Si unde happy-endul e mai dulce decat in "povestile salvatoare"?
Printesele sunt smulse din caldura caminului, incuiate si uitate prin te miri ce turnuri, paduri de spini ,adormite sau treze, dar mereu e un El care le salveaza.
Exista si varianta B a salvarii ,cand ei sunt transformati in niste fiare(unii nu cred ca sunt trasformati ,asa erau ei :) sau animalite saltareate. A se vedea broasca de pe balta si a se intreba in ce regat domneste.Il salveaza de vraja o Ea cu un pupic, cu o lacrima sau cu inima ei curata ,plina de iubire
Oricum ai da-o povestea are mereu un happy-end si in fata iubirii nici o vraja nu rezista ,se desface imediat,
Iubirea pura e antidotul universal , berbecul de spart usi si clestele de desfacut lacate, nimic nu-i sta in cale, nici macar vraja Mamei Omida, asta am inteles eu din povesti.
Pai atunci, daca asta ii invam pe copii si cu asta ii crestem visatori si increzatori in iubire , de ce atatea vrajitoare, de ce atata lume isterizata ca i-a legat cununiile, parul si sireturile intre ele?Solutie e simpla si o stim de mici : iubirea.
Iei o drujba, tai padure si in caz ca El-ul e pierdut prin baruri si terasa cu "pretenii"si nu a venit sa te salveze,il cauti , dai un pup si gata vraja. Daca nu sta la pupat,vraja nu se rupe inseamna ca nu e el , dar mai sunt alte mese asa ca nu-ti pierde speranta si lasa si cocosul ala sa traiasca la drum de seara ca numai de fiert in cazanul cu descantece a unei dame de verde nu are chef.
Si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu